gregorian bivolaru - epoca fotografică

vor fi multe de cercetat cu privire la saga fotografică a lui gregorian bivolaru.

bivolaru însuși s-a ocupat cu fotografia inainte de 89, unele imagini fiindu-i imputate de securitate la dosar, celebra devenind public imaginea exemplificatoare cu el facînd sex tantric cu angela mayer. sifonată de tinerama în 92, cred. 

dar bivolaru s-a ingrijit si dupa 90 de aspectul fotografic in mod special, avind ca om de incredere si arhivar pe decebal giurcă, si-a tras deci fotograf personal. 

in plus, fotografia a devenit pentru el dispozitiv de captare magica. 

undeva, se vorbea de un ritual exceptional de imprimare magica in care grieg ar fi înșirat de-a lungul unei sfori imagini ale cursantelor pe care le impregna in urină întîi, iar apoi le tragea - sa zicem asa - ocult in lingam. colierul de femei (oculte) sau mătănii tantrice in efigie vie (living altar).

in sine trebuie sa recunoastem ca episodul are aer de genialitate ocult-uraniană.

de unde aflase bivolaru despre o asemenea tehnică formidabilă de impregnare aurică?

toti cursantii, cursantele trimiteau poze inainte de selectia in tabere, iar la concursurile de yoga erau si filmati.

in plus, bivolaru era extrem de preocupat de imaginile stimulative, erotice, dar si de filme, ca un fel de aperitiv preparator al libidoului tantric.

multe din publicatiile misei erau pline de imagini-bombă, de femei planturoase cu sinii explodind. copertele revistei yoga magazin erau si mai sint inca legendare. destule imagini erau la limita kitschului, dar si de eros astralizat.

e un capitol profund, iar noi am visat sa facem cindva o expozitie exemplară cu imagini privindu-l de data aceasta pe grieg si parcursul sau, asta daca am avea acces vreodata la arhiva. 

caci am sti ce sa alegem si cum sa ordonam. filmul amintiri din absolut, facut in exclusivitate din poze, intrevede ceva din fabuloasa fototeca misa/bivolaru - un continent fotografic in sine al unei miscari si epoci.

se vorbea de discipolii de dinainte de 89 de niste meditatii facute cu harta romaniei pt caderea lui nicolae ceausescu. de unde ajunsesera astfel de informatii din magia tantrica explicita in romania comunista? vasile andru insusi sugera intr-unul din romanele sale de dinainte de 89, posibilitatea unui ucideri de la distanta prin meditatie. pe linga o discreta mistica carpatina sugerata acolo.

o sursa putea fi tratatul publicat si tradus de jean  m. riviere - Rituel de magie tantrique hindoue : Yantra Chintâmani, unde metodele si yantrele de folosit intru periclitarea dusmanilor erau expuse. pe filiera franceza, deci.

bivolaru si discipolii pusesera in practica dupa operatiunea christ, o serie de meditatii speciale cu yantra pt disparitia de viata politica a lui adrian nastase. basescu insusi incheiase cu o aluzie ultima confruntare televizata cu nastase: adriene, nici nu stii, cit de mic incepi sa fii! nu stiu daca tehnica folosita cerea chiar mentalizarea lui nastase ca evaporindu-se intr-un punct minuscul pina la inexistent.

cert este ca nastase a ajuns de atunci o stafie, un mort viu, trecind printr-o tentativa de sinucidere si prin puscarie. este dispretuit de mai toti romanii si in prezent, si arata....deplorabil. un zombie veritabil, o umbră, un fost, un decăzut, un strivit.

totdeauna m-am gindit ca exista o fotografie in care, intimplator sau nu bivolaru seamana cu nicolae ceausescu, cu fotografia aceea oficiala, cu ceausescu cu buze groase, iradiind grotesc o bunatate mimata. grieg a preluat mina lui ceausescu aici si a guvernat ca un ceausescu ocult. 

desigur, ca un ceausescu infinit mai bun și mai plenar.

un mic joc de razbunare si putere, steaua lui ceausescu apusese, iar a lui bivolaru explodase plenar a la supernova.

dar atunci s-a gasit statul roman sa intervina, sa intrerupa ascensiunea misana. au dorit sa distruga misa.

doar au diminuat-o. 

cu ce costuri, se vede azi - statul roman e complet scufundat in mocirla si exploatat de o banda de masoni, judecatori, securisti, procurori. 

acestia nu doar ca vor trebui stopati, dar vor trebui lichidați.

ocultoar divin

 

de ce l-a ales însă grieg bivolaru ca recipient al magiei sale pe donald trump?

a fost realmente fascinat de acest cretin sau a sesizat calitatea lui de a fi usor posedabil?

este cunoscut faptul ca la un moment dat bivolaru a introdus la misa si practica magiei angelice.

dar, a fi practicant al magiei presupune si a lucra cu demonii, spiritele.

desigur, grijuliu la imaginea lui, bivolaru a trecut sub tăcere partea demonica, incurajind doar invocatiile ingerilor.

dar asta nu inseamna ca bivolaru nu a inteles practica integrala.

l-a infiltrat pe trump (motivele alegerii ramin absconse - dar trebuia sa infiltreze o pozitie de putere), l-a impregnat si pregatit citeste charismat ani de zile, iar la un moment dat l-a avut in chinga de fier a magicianului.

unde va duce operațiunea, vom vedea. deocamdata, e deranj mare.

îl va debastila trump pe grieg de sub sinistra vrajă franco-romana după marele război?

pregătesc macron și nicușor dan asasinarea lui gregorian bivolaru?

 

 o informație consternantă ne-a fost adusă la cunoștință: 

astfel, se pare că la nivelul unei celule comune de lucru a serviciilor franceze cu cele romane s-a sugerat ideea asasinării lui gregorian bivolaru în detenția din franța.

ordinul/sugestie provine direct de la tandemul stăpîn/sclav macron/dan - s-a afirmat in ședința de lucru a potențialilor asasini. pe modelul sugestiei lui eisenhower de a fi eliminat lumumba.

dezvăluirea ne-a fost făcută chiar de unul din ofițerii oripilați de ceea ce se discuta (și nu vom dezvălui naționalitatea lui sub nici o formă), care ne-a contactat direct.

motivele sînt că procesul interminabil la care e supus gregorian bivolaru are șanse să se ducă în cap: 

cele cîteva persoane care s-au adunat conspirativ ca să îl acuze pe guru devin din ce în ce mai puțin credibile  (profesorul hugues gascan este un scelerat manipulat de niște femei dezechilibrate psihic, care după ce au mers să facă amor cu bivolaru, brusc s-au răzgîndit și au realizat că au fost....abuzate. gascan a primit servicii sexuale de la una din ele, (să fi fost chiar cecilia tiz, cea mai oribilă fizic dintre aceste netoate?) care l-a capacitat pe gascan  în acest mod pt. cauză, el avînd frustrări anterioare cu...tantra, fiind refuzat de nenumărate femei în decursul vieții de la...acuplare. 

posibil, profesorul gascan e renumit pentru insuccesul său la sexul opus! ce femeie normală s-ar uita, fie și o secundă, la porcinul gascan!

de asemenea, anumite înregistrări ale poliției secrete franceze au constatat că aceste persoane își justificau activitatea prestată în cadrul unor organisme dubioase precum miviludes sau GéPS (Groupe d’étude du phénomène sectaire), prin fabricarea de cazuri... noi cazuri, noi fonduri accesate de la statul francez pentru....pretinsa vînătoare de vrăjitoare.

deci....e putred mărul la  GéPS, miviludes etc. dar, activitatea GéPS/miviludes este încă protejată de statul francez, care nu vrea să se facă de rîs cu inchizitorii decerebrați pe care îi plătește, deși aceștia sînt niște infractori  de drept comun care ar trebui ei întîi anchetați și condamnați.

astfel că s-au analizat 3 piste:

1. înscenarea unei sinucideri a lui gregorian bivolaru în detenție după modelul andreas baader, ulrike meinhof.

soluția a fost respinsă pentru că ar fi foarte puțin credibil ca un om care a promovat deschiderea, viața, să și-o curme singur și să lase școala într-un impas. discipolii ar realiza imediat făcătura și ar exista prejudicii de imagine pentru guvernul francez.

2. administrarea unei substanțe care să îi provoace un avc

3. administrarea unei substanțe care să îi provoace un infarct

discuțiile preliminare au rămas deocamdată la un asemenea nivel, deoarece unul din ofițerii francezi a răbufnit la adresa colegilor romani : ” e al vostru, să o faceți voi! ce ne puneți pe...noi!?”.

la care șeful delegației romane a zis: ” mais votre propre chef....”

dezgustați, o parte din ofițerii francezi au suspendat ședința. 

pesemne doresc să doarmă bine noaptea.

bivolaru achitat i-ar aduce o triumfală întoarcere în țară a eroului recunoscut.

ar pune însă într-o lumină proastă pe cei 2  pigmei - criminali ai popoarelor lor și lachei ai ordinii mondiale.

tocmai de aceea aceștia caută să preîntîmpine momentul printr-o nouă crimă.

vortexul

 

exegetic vorbind un maestru este ca o lupă care amplifică energiile astrale și le trimite modulat unde dorește.

de aceea grieg capta energia dedicată de adepți pentru a o imprima/formata in ce scop dorește, magicianul deținind arta condensarii energetice.

Acțiune spirituală specială în fiecare miercuri și sâmbătă, pe MISA Senzațional TV – YogaEsoteric

Manifestarea, prin angrenare colectivă, realizată la unison, a unei stări intense de revoltă benefică îndreptăţită – YogaEsoteric

este anuntul care a deschis altă serie de meditatii al caror scop, aparent clar, era formulat foarte bombastic.

insa in 20 martie se formuleaza totul mult mai succint și precis:

Acțiune spirituală excepțională de susținere a eroului recunoscut – în fiecare vineri și duminică [actualizat 20.03] – YogaEsoteric

dat fiind ca grieg achiesase la teoriile palariilor albe etc, nimeni nu ar fi in stare sa cuantifice ce influenta paranormală ar putea avea in timp angrenarea citorva mii de fiinte antrenate in arta meditatiei in asupra psihodnamicii colective.

cert este ca scopul lui secret era si o transmisie de charisma a puterii grupului trup, paralel declansarea pe planeta a unor focare de revolta care sa se opuna politicilor actuale.

ceea ce în prezent se întîmplă și se va acutiza.

supără un magician și întreaga lume va avea de suferit. 

deși, în mod cert, grieg privește totul ca pe un razboi sfint de purificare.

((((_))))

 

i-am băgat degetul în pyzdă

și am descoperit o străveche civilizație

lupta magică a lui gregorian bivolaru împotriva lumii

 

deoarece grieg bivolaru a fost constant hărțuit și hăituit în ultimele decenii, magicianul a fost constrîns să acționeze din planurile pe care le stăpînea mai bine - planurile energetice astrale și cauzale.

astfel, una din acțiunile cel mai de neînțeles pentru mine au fost meditațiile de sprijinire și încărcare subtilă a lui trump de către gregorian bivolaru prin anumite acțiuni misa, de tip paranormal.

meditațiile de susținere a lui trump au fost declanșate la 30 octombrie 2020, fiind programate zilnic între 20.30 - 21.00, inaintea alegerilor prezidențiale pierdute.

astfel, se propunea o meditație colectivă realizată în mod unitar pentru a susține energetic acțiunile președintelui american Donald Trump, considerate de conducerea spirituală a școlii ca fiind profund benefice pentru întreaga planetă.

alegerile au trecut, trump nu a ieșit președinte, dar, în chip neînțeles, din timp în timp meditațiile au continuat ani de zile. proiectul de investire nu s-a oprit.

trump a scăpat și din asasinat, iar mecanismul ce părea să meargă în gol a început să dea roade.

chestiunea e evidentă - față de mandatul întîi în care nu s-au întîmplat decît niște tîmpenii - acum trump este mult mai imprevizibil, cu hotărîri ce sfidează logica. 

și infinit mai activ.

trump este practic posedat de grieg prin rezervoarele uriașe de energie pe care i le pune la dispoziție misa prin încharismare magică.

aceasta înseamnă însă și că trump - magic susținut fiind  - are la dispoziție capacități nelimitate de acțiune în față. 

el însă este păpușat efectiv de către grieg.

ați sechestrat un magician de clasă - atunci el va lupta precum știe, cu toate mijloacele.

ce vom vedea în continuare e războiul lui grieg, nu războiul marionetei posedate trump.

Meditații de susținere a lui Donald Trump în ceea ce întreprinde eminamente benefic – în fiecare zi | MSTV

v-ați pus cu cine nu trebuia, porci de procurori, porci de securiști, porci de judecători, șleahtă de nemernici.

moarte romaniei, stat ilegitim și criminal!

o postare extrem de importantă a cristinei pănculescu - 3

Cristina Pănculescu

--------------------------------

11.06.2022

despre

A TREIA "ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE"

Ca să închei „trilogia”, voi relata şi cea de a Treia "Întâlnire Întâmplătoare” care a avut loc luni 27 aprilie 1987 când era „PAŞTELE BLAJINILOR”, şi după cum am arătat în carte („Taina Kogaiononului - Muntele Sacru al dacilor”) nu reuşiserăm să ajungem la VÂRFUL OCOLIT.

Împreună cu Doina, care făcuse şi ea parte din grupul cu care încercaserăm cu o zi înainte să ajungem la VÂRFUL OCOLIT şi pentru că oricum ne luaserăm liber de la serviciu pentru excursia ratată, amândouă am decis să rezolvăm o problemă pe care o aveam în plan, la Redacția revistei „Flacăra” a lui Adrian Păunescu, al cărui sediu era la „Casa Scânteii”.

Este Semnificativ și trebuie menționat faptul că "problema" pe care o aveam în plan la Redacția revistei "Flacăra" consta în depunerea unui MEMORIU în care demascam o anume "mafie". Acest MEMORIU a însemnat DEBUTUL "RĂZBOIULUI MEU" CU "STATUL PARALEL" care acționa deja de multă vreme în România (fapt remarcat de mine în anii '70 - '71 fără să înțeleg la acel moment ce se întâmplă) - un fel de "Coloana a Cincea" tocmită, după cum s-a dovedit, de către Soroș cu tot ce reprezintă el. Este vorba deci despre același STAT PARALEL a cărui acțiune a continuat și continuă până în zilele noastre fiind autorul dezastrului României pe toate planurile.

Era dimineaţă, o dimineaţă frumoasă cu mult soare. Ne îndreptam pe lângă Cişmigiu spre capătul tramvaiului 3 care urma să ne ducă la „Casa Scânteii”.

Din sensul contrar, pe acelaşi trotuar cu noi, venea UN BĂTRÂN pe lângă care am trecut în viteză, dar mie mi s-a părut că bătrânul spusese „ÎMI ARDE SUFLETUL DE SETE !”. Am întrebat-o pe Doina dacă a auzit şi ea dar ea nu auzise nimic. Totuşi ne-am întors. L-am întrebat pe bătrân dacă a spus ceva iar el a repetat: „ÎMI ARDE SUFLETUL DE SETE !”. M-am uitat în jur iar peste drum era o ţâşnitoare, i-am spus iar el mi-a răspuns că nu vede. Atunci am observat că în mâna stângă avea un BASTON ALB, deci era ORB; cu mâna dreaptă lua fulgi de porumb dintr-o pungă din buzunar şi mânca. Ceva mai departe, în colţul străzii de unde veneam noi, vis-à-vis, la intersecţia cu bulevardul era o cofetărie. L-am întrebat dacă un suc ar merge, a răspuns afirmativ şi chiar a făcut un gest să-mi dea bani, dar evident că am refuzat.

I-am zis lui Doina să rămână ea cu bătrânul dar a preferat să vină cu mine.

Lângă cofetărie era un mic magazin numai cu sucuri în sticluţe (de sticlă), iar vânzătoarea nu a vrut în ruptul capului să ne lase să plecăm cu ele chiar dacă i-am zis că i le plătim. Am mers la cofetăria de alături după un pahar dar nici acolo nici pe bani n-au vrut să ne dea, cu toate că le-am explicat situaţia. În final una dintre vânzătoare ne-a adus o caserolă de plastic, măricică, dreptunghiulară. Am mers în magazinul de alături, i-am dat lui Doina să ţină caserola şi am turnat în ea două sticluţe de suc. Am trecut vis-à-vis şi ne-am îndreptat către bătrânul care venea spre noi. Mergea bălăbănindu-se din toate încheieturile, de aveai senzaţia că se va dezmembra în orice moment. Doina mi-a dat caserola care rămăsese la ea ca să i-o dau eu bătrânului - a doua zi am aflat de ce. Am rămas lângă el ca să intervin la nevoie, pentru că având în vedere că acea caserolă era dreptunghiulară şi după cum se bălăbănea bătrânul, era evident că cea mai mare parte a conţinutului o s-o verse pe el. Dar surpriză: după ce a lăsat să cadă jos câteva picături (libaţie?), a sorbit de pe latura mare a caserolei tot conţinutul fără să mai piardă o singură picătură - ceea ce cred că este o performanţă greu de atins pentru oricine. La asta însă am cugetat mai târziu, pentru că atunci eram foarte preocupate de problema noastră.

Voi face o descriere a bătrânului: era înalt, drept, subţire, îmbrăcat în alb de sus până jos, dar jacheta şi pantalonii păreau confecţionaţi din petece din acelaşi material, cusute unul de altul. Avea tenul foarte închis la culoare dar trăsăturile erau foarte fine, parcă erau sculptate; avea o claie mare de păr alb care arăta ca proaspăt spălat şi îi încadra capul ca o aureolă, şi per ansamblu emana un aer de curăţenie, de prospeţime chiar. În plus, când venea atunci spre noi iar noi veneam cu sucul, m-a frapat privirea - OCHII LUI PĂREAU CA DOUĂ LASERE (orb?!).

Ulterior, după ce am ajuns acasă, imaginea bătrânului îmi tot revenea în minte. A doua zi, la birou, am întrebat-o pe Doina (eram colege) dacă nu i se păruse nimic CIUDAT LA BĂTRÂNUL acela, iar ea mi-a spus că da, dar dacă eu nu am zis nimic...Ca să n-o influenţez, i-am zis să spună ea întâi ce i s-a părut ciudat. Mi-a spus că PRIVIREA cu care mă fixa pe mine a speriat-o, i s-a făcut frică şi din acest motiv mi-a dat caserola cu suc să i-o dau eu; pe urmă CULOAREA FOARTE ÎNCHISĂ a TENULUI; şi a impresionat-o cât de sărac putea fi acel bătrân de nu avea NICI măcar DOUĂ ÎNCĂLȚĂRI LA FEL. Asta eu nu observasem (?!) şi am întrebat-o pe Doina, cum adică? Ea s-a mirat că n-am văzut că BĂTRÂNUL AVEA DOUĂ ÎNCĂLȚĂRI COMPLET DIFERITE.

Fără a pierde din vedere formularea „ÎMI ARDE SUFLETUL DE SETE” pe care nu cred că este nevoie să o analizez eu, să analizăm pe rând cele trei elemente puse în evidenţă de Doina.

-- PRIVIREA BĂTRÂNULUI

Deși spusese că NU VEDE, deci că ar fi ORB, PRIVIREA lui era extrem de PUTERNICĂ, de PĂTRUNZĂTOARE, de o speriase pe Doina.

După cum spune Dicționarul de Simboluri, în cadrul valorizării pozitive a acestui Simbol, "ORB este acela care ignoră aparențele înșelătoare ale lumii, având astfel privilegiul de a-i cunoaște realitatea secretă, profundă".

-- În poemul filosofic sanscrit „Bhagavad-gītā”, zeul KRISHNA aflat în CARUL de RĂZBOI al lui Arjuna este reprezentat NEGRU iar Arjuna, omul, este reprezentat alb. Simbolismul acestor două culori este extrem de complex şi bivalent, dar ca să nu-l stresez pe Andrei care se tulbură când zic ceva de vreun „zeu”, am să prezint un detaliu din biografia lui Krishna: „se spune că el a venit în lume numai pentru a duce lupta împotriva demonilor.”*

-- În ceea ce priveşte cele două ÎNCĂLȚĂRI DIFERITE, tradiţiile spun că NEMURITORII mergeau cu un picior încălţat şi cu unul desculţ, asta simbolizând faptul că ei controlau două Lumi. Cele două ÎNCĂLȚĂRI DIFERITE ale BĂTRÂNULUI nu puteau simboliza decât acelaşi lucru. Mai trebuie remarcat faptul că eu care cunoşteam Simbolul nu am văzut, în schimb Doina care nu-l cunoştea l-a văzut. Explicaţia este simplă: „BĂTRÂNUL” s-a protejat, pentru că dacă eu observam, uitam complet de Redacția "Flacăra” şi nu mai scăpa de mine. Pe de altă parte, TREBUIA SĂ ȘTIU de acest simbol pe care îl purta, aşa că am aflat de Simbol într-un mod comod pentru purtător, adică de la Doina.

Ar mai fi de menționat două detalii extrem de importante:

- BĂTRÂNUL mânca fulgi aurii de PORUMB. „În culturile mexicane şi înrudite, PORUMBUL este expresia totodată a Soarelui, a Lumii şi a Omului. În Popol-Vuh, creaţia omului nu este desăvârşită decât după trei încercări: ...doar al trei-lea ne este părinte, şi era făcut din porumb. PORUMBUL este simbolul prosperităţii considerate în chiar originea ei: sămânţa” .

- Spuneam că BĂTRÂNUL avea în mână un BASTON ALB pe care l-am remarcat în momentul în care acesta a spus că nu vede, deci că ar fi ORB. Evident că la acel moment nu i-am dat nici-o importanță însă mi-a rămas cumva pe retină. BASTONUL nu era de o formă simplă, cilindrică, ci avea CÂTEVA FORME SCULPTATE ÎN LUNGUL LUI. Ce mi-a rămas pe retină a fost UN CUB PROEMINENT plasat cam pe la mijlocul înălțimii tijei și a cărui latură depășea binişor diametrul tijei bastonului. Dar CUBUL este forma spațială a pătratului și în Simbolismul Tradițional este, ca și pătratul, SIMBOLUL PĂMÂNTULUI; iar CUBUL străbătut de o tijă / AX nu este altceva decât PĂMÂNTUL PENETRAT de AXUL LUMII / AXIS MUNDI.

Adică BASTONUL - pe care se sprijinea mâna BĂTRÂNULUI ce ne-a ieșit în cale de „Paștele Blajinilor”, pe lângă o GRĂDINĂ (Cișmigiu), spunând: „ÎMI ARDE SUFLETUL DE SETE!” - reprezenta de fapt CARTEA LUI DE IDENTITATE.

odiosul act de cenzură al revistei arta asupra imaginii lui gregorian bivolaru

 

și dacă am amintit asupra articolului hibrizi spirituali din revista arta pe 2017 , hibrizi #24/25 care recent a stirnit un interes transcontinental în argentina, să detaliem și un act bestial de cenzură care s-a săvîrșit atunci asupra materialului meu.

și asupra imaginii lui gregorian bivolaru, în fond.

pregătisem o ilustrare adecvată a materialului despre misa, iar strict pentru grieg alesesem o fotografie excepționala (anii rămîn să fie precizați), cu un grieg interiorizat, cu ochii închiși, în semiprofil.

grieg era tînăr încă și fotografia avea un touch vintage al 70-lor, de ai fi zis ca era extrasă dintr-un film experimental japonez, să zicem, sau dintr-un godard.

în închipuirea mea cadrul trebuia dat efectiv gen poster la mijlocul numărului (oricum, pe 2 pagini). 

dar....fotografia a dispărut efectiv. a fost extrasă. și am bănuit de către cine...

se pricepeau cei de la arta să extragă, nu-i așa? 

cristina bogdan, cea căreia ii revine meritul alcătuirii numărului, exceptional de altfel, cred că mi-a mormăit la un moment dat, cînd am intrebat-o, ceva de soiul / că nu facem aici.../ - ce? 

a lăsat formularea în aer.

vina mea e că nu am făcut nici măcar un miniscandal sau să întreb mai mult, dar intuiția mea ducea spre directoarea revistei, magda cîrneci, pe ea am bănuit-o, în primul, rînd de extragere.

implicațiile erau evidente - cineva se temea de ceea ce ar fi putut fi considerată o etalare de excepțională calitate a imaginii lui grieg, o imagine foarte puțin cunoscută, care îl umaniza, nu diaboliza, care îl arăta ca pe un tînăr (încă) fervent căutător de absolut. undeva, cîndva.

un idealist la liziera unor ani tulburi/efervescenți, aparent făcută lîngă malul rîpos al legendarului golf al francezului din costinești.

în mod cert imaginea aceasta purta nostagia paradisului.

cum privisem mereu suspicios uap-ul ca organizatie, desigur eram paranoid și față de șefii mari ai revistei arta (nu aveam relații directe sub nici un fel, eu doar am contribuit extern cu un articol) și nu mă rețineam să dau și o tentă de, ”ăștia-s și securiști”,  sau  - ”și securisti pe acolo”, mă refer la garda veche care administra/finanța din umbră o revista care colapsase în anii 2000 , iar de o vreme devenise, totusi, din nou frecventabilă, pentru că își atrăsese redactori tineri, bine scoliti - ei, da, atunci, pe undeva, nu m-a mirat o subtila veghere asupra acestui articol despre un subiect mai straniu, scris chiar dintr-o oarecare perspectivă emică.

căci narativa, ca sa folosim un barbarism, statului roman asupra lui grieg și a misei a fost mereu incorectă, hăituitoare și păgubitoare.

grieg nu trebuia să apară cu swag în arta, swag ce iradia fabulos din această fotografie ocultată.

și așa fusese poate prea mult că apăruse articolul în sine.

portret al maestrului la maturitate

nu s-a putut

mondializare si extaz. revista arta si gregorian bivolaru

https://www.youtube.com/watch?v=VTNMKxqSvUU 

(((***** *****)))

 

băi, ce alambic frumos

ceaușescu chiar pe jos

bd story part 2

dar textul intii despre bd era luckenhaft. stiam ca trebuia completat cu 2.

o virsta la care, la medias fiind, mi se achitioneaza de la o librarie niste volume din ddr, de la mosaik verlag, die digedags. pentru romania era o senzatie, un soi de roman grafic cu aventuri exotice ale celor 3 frati cowboys in america latina (printre altele), unde se descopereau intr-o pestera artefacte incașe sau alt volum cu o insula-colonie, un oarecare don serafino pe metereze, ghiulele, trafic de sclavi.

nu exista ceva echivalent in romania, nu stiam inca sa citesc, dar treaba avea un neajuns: nu se vorbea in bule ci, textul era explicativ, descriptiv, stranie solutie.

si aici e o falsa memorie, se pare, pt ca aveau si bule, dar si casete narative care mi s-au parut atunci prea greoaie. cel putin, daca nu aveam acces la rahan (doar furtiv, cind in fata blocului cineva aducea unul ca sa se laude, cum s-a intimplat odata, si ni l-a rasfoit in fata destul de rapid, cu ceva explicatii), am avut la asta. a fost un import de carte din rdg, 12 volume erau in total, numerotate, nu le-am avut toate, dar vreo 5-6 sigur. erau in germana, statul roman nu facuse un efort, ar fi cistigat enirm. atunci nu stiam ca digedagsii fusesera eroiii redegeului efectiv.

o perioada undeva pe la jumatatea anilor 80, cind descopar o revista care avea niste westernuri desenate de autohtoni (si cuvintul general store). lumea copiilor sau almanahul sau asa ceva.

undeva pe clasa a 7ea, eram iara la bistrita, achizitionez dintr-o librarie un bd sub forma de carte, haiducesc. o poveste asa, cam patriotica, si extrem de rigide figurile, dar de, ne multumeam si cu asa ceva.

cind eram mai mic, zaresc din intimplare la robert in casa un bd german science fiction, rachete, spatiu, chestii, ceva nemaivazut. imi dau seama ca, auleu, lumea e mult mare mare. parasesc chestia cu gindul (fiindca nu aveam acces, nu-i asa) - auleo, ce au astia. occidentalii.

tot atunci, la sibiu, unul din bedeurile imprumutate de bernd era ceva mai special - episoade bazate pe intilniri cu ozenee. sure, era un vibe acolo, un thrill aparte. scria ca ar fi concepute dupa cazuri reale, la inceput. hm. asta m-a impresionat.

episod care se redeschide oarecum recent, cind ma contacteaza, in urma unui articol din 2017 publicat in revista arta (si singurul, despre misa), si descoperit cine stie cum, debora goldstern, din argentina, care imi pune niste intrebari cu privire la identitatea lui radu cinamar. ea fiind o specialista in teorii, sa le zicem conspirationiste, precum pamintul gol si colaborind la o renumita revista de ufologie braziliana, printre altele. iar eu, vorbindu-i de bozaru, imi reamintesc si proiectul lui, galactis, in care incercase sa construiasca efectiv o religie ozene, un  ufo-cult. 

experimentul a fost intrerupt brusc la ordinul lui bivolaru, si filmele - sa le zicem documentare , cele 7 sau 8, sterse, dar le-am regasit recent. seria se deschidea cu portalul, unde, o femeie straina (nu i se dezvaluia nationalitatea) povestea cum achizitionase un teren pt ca avusese viziuni cu alieni in zona aceea, cu ozenee etc, si ca. practic, acolo era un portal de comunicare cu fiinte extraterestre. 

si cind l-a gasit pe grieg cu scoala lui, a decis sa le doneze lor terenul cu portalul. 

ei bine, acum revazind cu atentie, am putut pe baza unui indiciu intui unde se afla portalul - in portugalia. initial inclinam spre america de sud.

fapt care se leaga  oarecum (povestea bozariana intreaga) cu sergio macedo, bedistul care, cu moebius, au facut si ei parte dintr-un ufo cult, iso-zen, siderella, macedo raminind pina in prezent membru al asa-zisei secte (vinati de statul francez, precum grieg azi, s-au mutat in tahiti), si ezoterizind grafic superinspirat pe atunci, la liziera anilor 70 cu 80 in voyage intemporell si karibis si telechamp, vibratiile, calatoriile astrale, corpurile eterice in ritual maithunic. 

avea radacini vechi o alien religion, si bozaru a intrat pe un teren fertil. a reintrat, ca inainte intrasera deja altii, dar bozaru re- cu schwungul anilor 90 si 2000 in spate, cind se channelizase la greu in zona, se inovase masiv.

prescolar, un perete pe care biche sau cineva, sau eu, lipsem mijlocul de pif cu omul, oamenii preistorici, cu homo sapiens. 

biche stia mai mult, vecinul meu mai mare, si a explicat ceva.

acolo, linga peretele ala in care uneori inca scobeam, uneori poate ma si pisam pe perete (era tentant, varul sfiriia si avea un miros atractiv), acolo, ingenuncheat la baza lui, ca in fata unui perete de caverna, in fata plansei poate m-am trezit. 

in fata oamenilor preistorici, a craniilor, a oaselor, eu m-am trezit. am inteles difuz ceva. poate era sa ma trezesc oricum, ca toti, dar asa a fost la mine.

biche, zis bichelangelo. a zis ceva de homo sapiens, de fapt scria si acolo. 

intr-un fel viata mea s-a desfasurat, pe anumite coordonate ale ei, intre bichelangelo si vichelangelo, vara mea mult mai mare, atit de mare ca o matusa. dar despre asta, altadata.

un fost elev al lui otata de la casa de copii, pe cind eram pe o terasa artificiala aflata pe un deal de  unde vedeam tot mediasul, imi spune si ne spune ca arabii au posturi unde toata ziua dau doar desene animate. 

comenteaza cu dezgust oarecum, pe ideea ca nu dau comunistii suficiente desene. e un om tinar, poate la 30, cu aer de burlac. ce spune pare de neinchipuit.

desenele care se mai pun in cinematografe inainte cite unui film, cu patratel sau la tv cu misiunea spatiala delta sint stupide. patratel e chiar incredibil de stupid, iar misiunea are episoadele prea scurte, nu te poti lamuri.

vad deunazi coperta la stramosii, un bd autohton avind coautor pe geal theodoru, generalul elie wiesel.

decebal - regele dacilor, burebista - vulturul carpatilor. grafica cu figuri fumegoase, spectrale, alunecind vag a la cintarea romaniei intr-o parte, scurgindu-se - am avut asa ceva, sau poate am prins doar un epidod in cartoiul acela eclectic de care imi amintesc? 

de fapt un  format a4 gen bd mai gros. bd carte.

in tot cazul, e o supriza, chiar generalul ucis de wiesel, ponegrit de florian si marincea a fost in coautorlik. sa ne traiesti generale!

moarte lu elie wiesel si bandei de escroci intelectuali eliewizonati!

si iar ultima pagina din cutezatorii, niste batalii aeriene, dar totul puternic ideologizat si nesatisfacator grafic. si prea scurt totul.

deci, crimpeie, crimpeie, atita ni s-a dat,. iar altora nici atit, iar altora mai mult.

am trait in rataciri

** ** * ****

 

gol-dolari gol-dolari

ceaușescu - oameni mari

$$--$$

 

no dragă fută-vă-n tocuri

ceaușescu și brelocuri

” „c”„

 

ceaușescu-mpărăție

ceaușescu - va să fie