duminică, 7 iunie 2026

nicicînd, violul

 

nicicînd, violul nu a fost mai dulce (mai tragic) precum în  o vară indiană de pratt si manara.

o viol ca o briză, un flux necesar de rut sezonier căci, ni se spune acolo, există o perioadă cind vara indiană vine, cu putin timp inainte de sezonul lungilor nopti reci, in care tinerii luptători capătă chef sa se joace cu ale lor squads.

un viol ca o sănătate, ca o insamintare zeiască si, nu intimplator, după acest moment de totală libertate trangresivă, urmează o baie in mare a celor 2 protagonisti masculini, care sint apoi brusc secerați de flinta destinului. o baie de sînge în mare.

violul ca parcurs imaginar perfect, admisibil ca fantezie in saloanele psihanalizei la 1900și.

de aceea am cerut facultatii de litere bucuresti sa mi se ofere o catedră de viol comparat, dar am fost politicos, e drept, refuzat. 

politicos, dar rece, iar această răceală m-a durut.


nicicînd violul nu a fost mai tulburător, mai dramatic, decît în o vară indiană de hugo pratt si milo manara.

sâmbătă, 6 iunie 2026

balada pyzdei sărate

 

inceputul anilor 90 in ro a insemnat revolutia misa.

cine nu a prins si nu a participat direct la acel entuziasm-tremolo, nu a inteles nimic.

o fi avut alte emotii gen ani de liceu, dar ingredientul ocult honigberger lipsea.

si, mai ales daca erai tinar, dar si daca aveai un 40 putea sa-ti relansezi viata fie spre un futai fara ejaculare, fie spre alte corpuri mai tinere. iti lasai dracului nevasta si reincepeai viata pe baze oculte noi (eu am vazut insa mai degraba invers, femei decolînd de lîngă barbati stătuți).

doamne, imi amintesc cum am intrat in golfu francezului unde....o baterie de femei stateau cracite in asana aceea in care iti fixezi capul in palme, pe nisip, si indepartezi picioarele tare realizind un triunghi (Prasārita Padottanāsana).

o baterie de astfel de femei ma asteptau cracite  - cred ca bivolaru le daduse ordin anume sa șocheze litoralul.

cu pizdele desfacute de pe la spate si inflocate bogatie mare. a la doggy, dar mai teosofic.


grieg a venit la mine si a zis:   

 - bagăți nasu in pyzdele astea flocoase!

 - maestre, pot să le am pe toate?

 - DA, a venit raspunsul plenar.


acea combinatie de briză sărată, de ferment marin și de pyzdă sărata, aproape algată, e ceva de neuitat.

ulterior am avut o ceartă mare cu grieg, care incepuse sa recomande raderea la pyzdă.

i-am zis că e o prescripție fundamental greșită și că reprezint ancestral punctul de vedere al vechii tantre.


o pyzdă fără păr e ca pizda fără ygrec, ceva neokult, ordinar, i-am explicat.


nu se lăsa convins. că citise el în nu-sh ce tratat taoist.

grieg, peste cîteva mii de ani vei înțelege.


a trebuit sa fiu impertinent.





vineri, 5 iunie 2026

femeia din arhipelag

 

printr-o sondă kolosală a memoriei m-am trezit transbordat intr-o amintire despre o vecină uitată. 

vecină ar suna aici comun, vulgar, era o apariție între puținii locuitori ai rarefiatei scari (asa din proiectare) a noului bloc din piațetto moretto inaugurat prin 88, 89.

si, de la un timp, am inceput sa ma interesectez cu o doamna f volubilă, ușor excentrică , din păcate realizez ca de prea puține ori, totuși. 

blondă zulufat, tinuse sa-mi spună ceva de fiica ei, pe care eu nu o văzusem, că o să dea o petrecere de ziua ei sau ceva și o să mă invite.

avea ceva de artistă de cabaret in ea, expansivitatea aceea, nu știam eu ce să zic de treaba cu fiica, decît că, iaca, are o fiică și pregătește femeia o încercare de combinaj. 

și, da, la un moment dat, dupa 89 revo, mă trezesc cu această fiică batînd la mine la ușă să întrebe de cheia de la pod... trimisă de maică-sa, strategic, biensur, o scenă care s-a terminat repede că nu aveam cheia și nici alte idei, pt că fata, așa, la prima vedere, nu era genul meu. 

poate că nici fata nu mă văzuse vreodată, cum nici eu pe ea și fusese o stratagemă mai ocultă de-a lu mă-sa... imi place să mă gîndesc acum, lup versat....

îmi rămăsese, nu știu de ce, în cap, că ea ar avea de-a face ceva cu designul interior?, să îi fi spus maică-mii ceva în legătură cu asta, să ii fi arătat chiar holu casei? o vagă amintire.

venise 90-iul, așadar, și iată că se intimplă ceva și femeia cu fiica dispar și aud că, gata, au emigrat in suedia. nu mai aveam locatari interesanți, carevasăzică, pe scară.

și de ce abia acum, iar, îmi amintesc printr-o sondă a timpului, de ea? poate pt că doar această femeie m-ar fi putut repara, de atunci, dacă ar fi fost puțin macronian-pedofilă.

sau, ce s-ar fi intimplat dacă mai stătea și prindea vremurile misanic-sexual-eliberatoare?

iarăși, ar fi fost o enormă șansă karmică pt mine. 

cu mămica, nu cu fiica.

deunăzi, întrebînd un cunoscător al femeietului epocii, la datele sumare descrise de mine a putut doar sugera: păi, să stii că in cladirea de dinainte, vechiul consiliu maghiar ce fusese demolat, au avut sediu si astia de la proiectari. si nu e exclus sa fi lucrat acolo, si ăia si-au putut lesne alege apartamente acolo dacă doreau.

arhitectă, design interior, desenatoare tehnică, ce fusese această mary poppins a eliberarii mele sexuale eșuate?

doar un cyrus-mill ar putea răspunde.


sînt pregătit să îmi fac bagaju pt suedia la orice semn.

miercuri, 20 mai 2026

macrina


document okultal. am descoperit un manuscris in arhivele restaurantului oracol din suceava cu alt text facut initial pt fata de pe plaja, formatia azur,  care ulterior i-a luat locul. melodia era aceeași, dar textul initial acesta.


intr-o noapte de vară
acolo pe coridor
am văzut o domnisoara 
era să mă omor

intr-o noapte de vară
acolo la pelișor
era o domnișoară
ea pășea pe covor

mi-am luat sufletu-n gură
și m-am apropiat
stimată domnișoară
eu sînt chiar un bărbat

uitîndu-se la mine
ea m-a examinat
și aranjîndu-și fusta
n vestibul m-a chemat

apoi a luat în mînă
chiar un așa cotor
i se vedeau chiloții
eu sînt vizitator!

apoi mi-a rupt biletul
și a zis să plătesc
ca astfel pelișorul
să pot să îl privesc

și am rămas și singuri
pe acel coridor
acuma stau acolo
și privesc la covor

refren: hai, macrina, hai, macrina
tu bagi banii, eu benzina

luni, 18 mai 2026

falusul transferat - supleada - falarea falată

 

recenta comunicare a psihanalistului Jean-Jacques Gorog, Cerere, transfer, iubire -  facuta in cadrul forumului cimpului lacanian de la cluj, mi-a livrat cheia pt o mai veche intimplare personală.

astfel, acu ceva ani am fost falat în privat cu un mesaj de la o distinsă doamnă (am putea zice, de-a dreptul de pe scena internațională), ce consta dintr-o imagine anime, cred ca era si gifată, unde un brîu femeiesc straponiza erectil.

desigur, reacția mea a fost și mai castrant-terifiată, deși subliminal era de știut că nu operația fizică era avută în vedere.

căci, precum în femeia care viseaza ca are penis exact in momentul in care partenerul ei se plingea de probleme de potență (gorog), altfel relatia afectiva decurgînd la apogeu (aici o notă tantralocikă: dacă demonica impotență nu e decît o demonică infiltrare a unor reziduuri din alte încarnări, era să zic, încălcări? fapt care, cform tantrelor divine li e poate intimpla - aka reziduul demonic, unsupleant - manifesta si in cazul unor persoane divine, eliberate precum argesanu si bivolaru), visul-falant fiind astfel o com/plimentare a lipsei temporare de falus a barbatului - si in cazul meu se arăta o invitație-instigare la falare, pe care eu, fiind în latență și chiar complet autocenzurat in comunicare față de, femeia o suplea temporar exhibînd falarea ca proces telepatic de reînceput.

citat din gorog: „Desigur, vom compara mai întâi acest fragment cu visul din La Direction de la cure (Direcția curei), cu acel vis al doamnei care obține satisfacția ridicării impotenței bărbatului prezentându-i tocmai un sex feminin prevăzut cu un penis în erecție. Este vorba, Lacan o subliniază, despre o înșelătorie eficace, în fața angoasei de castrare, și care este de dorit pentru sfârșitul curei.”

avem, așadar, femeia falată, cu un falus-apel, telepatizat, pe care ea il poartă acum în locul bărbatului, il preia temporar pt a suplea circuitul disturbat prin latentare și pt a-l menține.

falusul-teamă al bărbatului e gonflat de partea feminină într-un carnaval al perpetuitatii priapice asumat din cealată parte acum, devreme ce lipsă.

apel-rapel, falus-apel, invitatie neocolitoare la perimetru de penetru

falusul-apel, rapel - (r)apelant - asumant

o asumare a tempo/rarei lipse, un apel le remagnetizarea (re)sursei

un resuflu acordat falusului originar actant, acum supleat tocmai pt că retras în latență

un suflu acordat/vizat pt că falusul originar nu trebuie sa aibe sincope în parcursul imaginar, el reprezentînd suplearea perpetuă

suplearea prin penis de către femeie e, așadar, secundă, speculare a obturării/obnubilării funcției lingamice. o preluare de funcție pînă cînd   (restauratio)

împru/mutînd perspectiva, femeia suplează funcția falică, o manifestă în suflu e-vocator, îi indică vocația, vocare, evocarea (o ridică la visarga A)

o mimicry divină care solicită nondispariția în neant a funcției falice, ci prezența lingamică în perpetuitate

o mimicry straponică, o evocare, o implorare ca funcția lingamică să nu dezerteze/înceteze

această supleare de falus, suplimentare, este o invocare

falarea falată trebuie să fie de fală

mimicry aby warburgian pe bulevardele dă dorință și suflu ale culturii (verkehrsstrassen)

răsuflă dorința, răsuflă

nicicînd, violul

  nicicînd, violul nu a fost mai dulce (mai tragic) precum în  o vară indiană de pratt si manara. o viol ca o briză, un flux necesar de rut ...