imi oscileaza numele la neant. este ea, nu e ea, e fata cu litera extrasa mentionata anterior?
parcurg fizionomii sarind de la clestarul meu de impresie fuzzy cu ea la 16, 17 ani incameșită alb, unde pina si atributia ea e fictionare pronominală, sarind la cumpana/presiunea vremii care face ca fețele noastre sa fie niste badoace purtate de timpuri din care isi fac negri mai incolo banjouri.
asa ca, nu mai sint sigur daca modificarea de chip o atribui /ei/ ca un transfer ilegitim, sau asa a lucrat totusi timpul, iar eu nu sint in posesia chipului ei nefixat nici de atunci, nici de acum. sau - atunci nefixat, dar in sweet sixteen, perla absolută ca favorabilitate, acum un chip propriu, dar indepartat, totusi, de cel de atunci. un chip mutat. care si-a parcurs istoria. dar fără mine.
atunci sa revenim la mitica diana, cu care traisem, totusi, in abundența suspendării? o infinitasem in punctul condensat, dar neexpandat, un soi de punct tare, dar neextins, nemetabolizat, potential. bindhu hindu.
in impo-sybilitate o transformasem in sybilitate. sybila imi anunta mereu ca se poate, dar inceputul raminea ne-. realul nu se incerca in metabolisme. nu cădea, dar nici nu incepea. era suspendat.
in ce viata te duceai tu, inapoi? ce au fost zilele dupa aceea, devreme ce nu le mai stii? doar o epistola imposibila si ea, improbabila ca reusita, mai incerca recuperarea de contact. o corespondență.
zeița vînătorii iși pierduse conturul. trebuie sa stii ce, unde vinezi, si numele vinatului.
adusesem debilitate in sybilitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu