duminică, 3 februarie 2019

pășteanca.eclipsa


in sport am trait si eclipsa.
2 cazuri majore.
trebuie sa fi fost in 89.
se organiza pe tara cupa pionierul, nu stiam noi cum ii zice exact. campionat de fotbal interscoli.
incepea la tine in oras, dar mergea ca olimpiadele, pe judet, apoi pe zona, apoi pe tara.
si incepe.
aveam in scoala o tipa batoasa, o profa de sport. cu sinii plati ca o scindura si un fel de dignitate, facea senzatie jucind si ea fotbal cu baietii, arbitrindu-i si avind fluier in gura.
retrospectiv, pot afirma - o cretina cu pretentii, o chema pastean. o lașă si o cretina, cum rezultă.
nush cine dracu o pune pe asta sa se ocupe de echipa de fotbal a gimnaziului.
facem niste antrenamente pe terenul de 100, eram titular incontestabil, nu se punea problema.
era regula sa nu aduci jucatori legitimati la juniori, noi fentam un pic, aveam 2 de la gloria, dar din scoala noastra, singeorzan, un mijlocas abil, si starul, benczi, zis benczic, golan al scolii.
dar ce avea acest benczic, un curaj nemaipomenit si rautate in a juca. dribla cu singe rece tot si marca.
virf. daca era lovit, lovea, uneori lovea preventiv.
cool omu.
in fine, ne pregatim si mergem la jocuri pe terenul de zgura de linga gloria unde acuma e kaufland.
nu retin cu cine incepem, dar ajungem in finala pe oras cu gen 2 unde antrenor era luca, un profesor de sport aratos si pasionat .
aveau aia si un portar care parca ajunsese ulterior la loturile uefa nushcit, dar s-a pierdut. meciul asta final se termina 0-0, dar eu ii reprosez lui bartes ca nu lasase o minge sa vina spre mine si doar sa o bag in poarta, el o telefoneaza drept la portar. ca ii radeam.
benczic joaca cu arcada sparta, il doare in pula. eu ma cutremur numai cind ma uit cit de umflat e!
pina acolo, in semifinale, cu nushce alta gen. facem 3-2, scap fata in fata cu un portar micut si parca constipat, dop, dar are noroc, trag pe linga. fiu de popa individul, a ajuns si el ulterior popa, creța jr.
se decide ca ambele echipe din finala sa mearga pe judet.
aici se intimpla inceputul monstruozitatii. eram acasa cind il aud pe taica-meu cum ii da un telefon la pizda de păștean si ii zice pe un ton cretin: doamna, vedeti ca asta are un singur rinichi, va rog sa nu-l suprasolicitati! imi dau seama ca la originea cretineriei era maica-mea, astia erau supraprotectivi cu mine ca au crezut ca o sa mor cind eram mic.
si imbecila pastean incepe sa ma bage rezerva, in locu meu isi baga unu din clasa ei, sub mine.
mergem la turneu la nasaud, cu echipele din judet si de pe sate.
acolo, stupefiat, constat ca fac tusa. si stiu cauza, ma prind, dar nu am inteligenta sa-i zic lu vita aia, pizdă, de aia nu ma bagi, ca te-a sunat tata? care atunci era sefu avocatilor, in comunism, ca era cel mai bun. pt ca precis o blocam daca ii ziceam si deblocam situatia.
ma uit la astia cum joaca, in primul meci jucam iara cu rivalii din finala, aia venisera cu niste tricouri fix cum avusese ac milan in finala cu steaua, de stam toti masca: negru cu portocaliu. luca ala ce bucurie le facuse astora de le comandase tricourile alea. isi intarise echipa si cu padure, multirepetent, care ca virsta era de a zecea. dar, degeaba, acuma o iau cu 4-0.
toata ziua ma uit cum colegii elimina echipe de taranusi, una era din spermezeu, blonzi multi, daci.
vita nu ma baga absolut deloc!
aveam capitan un sportiv exemplar, el insusi fiul unui cuplu de sportivi de mare performanta, cîrcu razvan. asta simtea puterea echipei  si ii zice lu vita pastean in fata: tovarasa profesoara, da pe el de ce nu-l bagati, el e titular!
vita nu raspunde.
si ne calificam la gheorghieni, pe zonal.
trebuia sa ne facem nush ce viza medicala si sa ne dea o legitimatie. ai mei nu vor sa ma lase, fac scandal, primesc acceptul, ma duc la profa cu viza. asta ramine surprinsa, are un soi de rabufnire doar pt ea, ca pizda stia ca e conflict de interese. probabil isi zice: tactu ma suna sa nu te bag, si tu vii la turneu la gheorghieni, unde eu, o pizda lasa si infecta, nu o sa te bag ca asa e consemnul si eu sint o profa de sport de cacat, fara relief.
intareste echipa cu un ilegal de la alta scoala, horica. un tip longilin.
si mergem la gheorghieni, in secuime.
ne cazam la un camin cam dezolant. sintem socati ca se vorbeste peste tot ungureste si la magazine tre sa zicem si noi 2 vbe in maghiara ca sa fim serviti. dar cu ce sa im serviti?
peste tot prajiturile, aceleasi, sint alterate. nu prea avem ce minca, la cantina unde  ni se da masa portiile snt mici astfel ca ne mai cumparam cornuri cu toata echipa de undeva.
idioata ne aduce si cu o zi inainte de competitie, astfel ca o noapte ne cazam la hotel. dar atunci si un elev se putea caza, scoate fiecare 25 lei si ne platim singuri hotelul.
a doua zi intram in camin.
pe un loc de joaca de linga camin, intru in vba cu un tip blond, care vbeste stricat. dar ne intelegem cumva. pare ca se leaga un dialog, apoi el spune brusc ceva urit, ceva violent. sint nedumerit.
noaptea ne sparge geamurile la camin, bombardament cu pietre. cred ca asta imi spusese de fapt, ma avertizase.
atmosfera de cazarma, glume multe.
vita face pe filozoafa pe aleile oraselului, vbeste cu capitanul echipei: ....totul e frumos pina apare ceva cu c!, afirma. cu c, ce poate sa fie, pina apare copilul!
incepe turneul, benczic face o cursa in care dribleaza si portarul si in primul meci baietii fac 5-1.
ce frumos, comenteaza delegatul secui de pe linga echipa, a driblat si portar si tot!
in turneu, o echipa pizda, juca de parca era dinamo, pasau morisca. antrenorul lor era acuzat de altii, asta e echipa css-ul cluj, astia nu aveau ce cauta aici, toti is legitimati.
aia is pericolul.
ajungem cu ei in finala.
au deja 4-0, se spulbera visul cu prezenta la bucuresti.
ma baga in bataie de joc, ultimele 20 de minute, fundas, sa nu patesc nimic, niciodata nu am jucat fundas.
si acuma ma vad si salut cu horică,  stam in aceeasi zona, nu am vorbit niciodata, dar eu am ramas rusinat, de atunci, de la turneu, ca eram o rezerva, imi vine sa l trag de mineca si sa-i spun: stii, eu eram titular!
futu-ti mortii ma-tii de pasteanca sa-ti fut, fetelor tale nu le mai pot face nimic, ca-s mari, dar sa fereasca dzeu sa-ti prind nepotelele pe undeva!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

disperați și bere caldă

uram berea, în orice condiție ar fi fost o respingere la respingere - căci probabil asta e realitatea berii -  ceva amar  care respinge deși...