vom vorbi aici putin despre colectia pansophie, pe care o fondasem in cadrul editurii de apartament fractalia.
de fapt, ideea ca eu as putea conduce o colectie o sugerase big acolo, a fost pura lui idee.
anticipind intr-un mod nefericit alte proiecte ale mele mai vaste, am donat unei colectii ce se voia de promovare a unor texte transgresive sau speciale in maniera de scouting a lui jean paulhan (conceptul meu de colectie, asadar) sublimul nume de pansophie.
i-am conceput in totalitate formatul sub mina mea de fier, alaturi de mihai iepure. formatul era copiat dupa un format skira in care isi publicase bataille manetul. asa mult imi placusera proportiile lui incit am decis ca cel putin el sa ramina. editura a platit graficianul, ca stiti cum e cu edituriule astea mici, platesc in cel mai bun caz graficianul, nu autorul, nemaivorbind de coordonatori. asa mergeau lucrurile, asta era conventia implicita. si celebrul format al editurii est fusese doar o transpunere a unui reusit format al actes sud, pe o hirtie mai buna.
am reusit sa produc o carte pe care aveam de gind de mai multi ani sa o transplantez in spatiul romanesc. exceptionala obrazaru-i pentru o japonezca de teodor ajder, carte pe care o intilnisem in mod miraculos in spatiul de cultura basarabean, unde fusese publicata intr-o editie samizdat, de 30 de exemplare. merita un context de limba mai larg si l-a obtinut.
nu a obtinut inca meritata atentie din partea criticii neatente din ro. e o carte postbretoniana ce merita un traseu international. il va avea, la un moment dat!
apoi am produs o mai plata carte de maia serbanescu. dar a fost initiativa mea sa produc aceasta carte ce nu era scrisa cind am inceput prepararea ei. s-a nascut dintr-o comanda editoriala catre o clona. m-au interesat mai mult colajele grafice de acolo, a la anii 60, interventii pe fotografie cum facuse arnulf rainer cindva.
textul in sine, m-a plictisit, cind am vazut forma finala, dar am respectat limitele autorului cu care lucram.
mai multe nu am putut face pentru ca la initiativele mele in chat, ca pasolini - poezia, gasisem si om care sa faca traducerea, sau alte sugestii gen michel serres - parazitul, ramineau in aer din cauza neimplicarii celeilalte parti. banii etc... acum constat cu surprindere ca ce suflasem in chat se... continua. bine ca nu am suflat mai multe in chat, dar aveam si un minim instinct de conservare editoriala!
a urmat scandalul dumitru crudu, unde nu puteam sa nu comentez si sa ma delimitez. mai ales ca fusesem in moldova in anul incidentului bibliotecarele.
editura se radicalizase peste noapte intr-o celula stalinist-maoista gen de rit nou. iulia militaru imi spunea ca nu o intereseaza literatura pe viitor, ca vrea teorie...( aici, camuflat un complex de pozitionare in cadrul generatiei 2000, unde nu e asimilata).
tii cu dumitru crudu si esti de acord cu ce face un cristian? un cristian ce-mi facea - tocmai oferise suport pt cartea expulzata, la editura lui. un gest elegant, firesc, dupa cele intimplate. cu atit mai mult cu cit era vorba de reeditarea unei carti cu adevarat legendare, cu o prima editie intruvabila.
,,epilog?,, (aici erau citate cuvintele mele din replica anterioara) cum vrei. adio! - mi se arunca, finalmente, in chat! )))
bun. si dupa toate astea, dupa epurarile anuntate de editura pe facebook, ma asteptam doar ca aceasta colectie sa dispara. asa era decent si normal.
dar nu, ea continua...cu profilul schimbat! cu antonela lerca! pansophie si antonella lerca - ce ignominie! de la postcunoastere la semianalfabetism patentat.
dar cred si eu. te invat cum sa faci o carte, iti arat un nume de colectie rezonant si ce inseamna un format pentru o colectie durabila care nu a apucat sa se manifeste cum trebuie din cauza resurselor absolut modeste.
pentru cei fara idei e mai usor sa fure acest schelet, fara jena, cu un tupeu nemarginit.
asa merg lucrurile in mica noastra lume editoriala de cabinet al unei lumi in declin.
asteptam editia pasolini. bine ca nu au ascultat de sugestia mea cu agamben, cu o carte care sa ii adune interventiile despre pandemie.
by the way, agamben a cedat gratis textele unei alte nobile edituri romanesti...
doamne, sper ca nu am mai picurat prea multe nume si titluri in chat, nu, nu...!
asadar, de facto, aceasta colectie nu mai exista. exista o continuare ilegitima si imorala a ei.
daca va renaste undeva, sub acelasi nume si aceeasi coordonare, se va vedea ce a vrut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu