miercuri, 29 ianuarie 2020
marți, 28 ianuarie 2020
sâmbătă, 25 ianuarie 2020
marți, 21 ianuarie 2020
duminică, 19 ianuarie 2020
giudetu sufletului cu natura, eposu 2, in care ciokmarchin devine ciokl marchin
sf quaie: ma, tu vrei sa dai cu bifa la paradis!
ciokmarchin: daca asa mi-a promis si mamica cind eram la bucatarie!
sf petru: ba, pulica, tu crezi ca aici e pavilion de cancerosi. ia te-mpusca pe sub dus!
ciokmarchin: nu ma alunga, nea petrica, ca mesteresc, curling obiecte, fac secretariat necesar.
am si slugi , la nevoie, nu doar eu! dirijez, nea petrica, pt patrie. sint femei care cred in geniu meu!
acuma vreau sa inramez una mai international. scriu pt porc!
sf. quaie: e dibace, tatinele, ce facem cu el, il punem sa frece presu?
ciokmarchin: sint la poarta graiului, va rog sa nu ma abandonati aici. fac orisice imi porunciti, numai sa-mi dati presu meu zburator!
sf. quaie: maaa, asta vrea sa fie presedinte!
sf petru: asa a inteles el libertatea! ce poti sa-i faci, arunca-i un pres, sa se infasoare!
ciokmarchin: tovarasii sfinti, sint de acord cu patria! si un vicepres ma deleaga. ca presu la pres trage, si daca sintem presi amindoi, unu tot va invinge. presu doar prin rotatie traieste
sf petru: prin rulatie, prostule. una vbim, alta bifam. pupa-ia-i tu coaiele lu bifo berardi, ca-n filosofie esti spalatuci pe butuci.
koimarchin: lasa, tataie, ca marchez la corelatie prin serviciu coletarie, special la lauda in grup ma disting, am vocabularu limitat, da trag la prastie cu sirg. nu asa s-a facuit filosofia?
sf quaie: sicrias sa-ti fie bula! tu asa vbesti cu sf petru, mai prostule? spala-te-ar tirnavele de ghidighici. pa tine nici slava nu te mai curata, de vidanja literara ce esti!
nu vezi ca nea petrica se minuneazza de prostia ta, cum o frazezi?
fututi freza cheala de porc bercenar! maaa!
daca suflu, iti cade si facultatea intelectiva.
ciokmarchin: sa fie cu iertare, mariile voastre, am crezut ca putin tupeias de mardeias are sa aprekiati! io l-am debutat si pe flo koe ppopa!
sf quaie: ala era bun, ma, n-aveai sa vii tu sa strici ierarhia. bine ca ai pus hirtia, ca altminteri, erai in sf troaca demult.
ciokmarchin: luminablestematiile voastre, vreau sa turbulentez in absolut! strig prezent la prezenta! vreau sa fiu este! deschideti odata poarta, ca scutur!
sf petru: cine i scuturici asta?
sf quaie: e ciokl marchin, maria ta!
sf petru: atunci, aici sa-i futa oasele! pa pardosea. dă-i la osanale!
(va urma)
giudetu inchipuirii cu natura cind la poarta raiului batu ciokmarchin
ciok ciok ciok la poarta graiului se auzi!
sfintu petru face intrebace.
ciokmarchin: am iubit literatura de cind m-a facut mama ascultind fratii petreus
sf petru: cine-i asta?
sfintu quaie : o barbă-n pulă bătînd la poarta literaturii!
sf petru: si ce-l mînă.
sf quaie: umbra armatei din soseta tatalui sau producind anksietate
ciokmarchin (răscandidat): literatura o fac la microfon. 1-2, 4-8, literatur ca la pașopt
sf petru: da ce literatură era la pașopt?
ciokmarchin: e, vba vine, ceva sa vine inspre tine. un suvoi de la noi, impartit din 2 in 2.
eu, mestere, am bucizat absolutul de cind m-am stiut. l-am incizat la nectar si l-am feliat la buci. încalte, tremur departe!
sf petru: eh, fututen duh de ciokmartichiuc, tu eji literatură pură!
ciokmarchin: da, O LING PE COAIE daR NUMAI PE DINAFARA , SA NU SE VAZA PE DINLAUNTRU. PE DINUNTRU VIN CU LUNTREA SI INTRU PROPTIT IN ACADEMIE.. MI-S MARTA-N ANTREU (inmiit) si în scîrnă te-nneci. parameci. femeile m-au facut, cu fusta, sa simt lieratura, robusta!
sf petru: ai privit-o ca pe un vint!
ciokmarchin: al inspir-gratiei, pă cuvint
sf petru: nu esti tu oare voevod liric?
ciokmarchin: sumă lirică de strangulați păgîni.
sf petru: sau voeplozi. da ștrampelu tras peste nas nu-ti dă literatură?
ciokmarchin: ba da, pe sub muratură. că mi-s din mahala sordid fetid si la fetie intrepid. adica ma cuprinde-un gîdilici cind si cind.
pana de scris ma mingiie pa maru lu adamtz. atunci ii dau pa foaie cu glantz. imbuteliez textu si tzap, la protap m-adap. trag tare la absolut, nea petrică.
dă cind ma stiu am corectat doar literatură, desi eram doar in izmene.
stii ca vbesc si cu limbric?
sf quaie: mai, sa-ti fie, esti intre picioare mafie!
ciokmarchin: da, de cind ma curajau femeile sa fac la scris, am iesit de la proscris.
cu mînuța asta 2, fac literatura noua.
pe sub ștrampeli si pervaz, sint baiat de alcatraz
sf petru: profet, nu gluma!
ciokmarchin: arde, tata, in octet!
sf petru: dar bunica ta este de acord cu faptele pe care le faci?
ciokmarchin: de cind ma stiu m-am cacat linga PIAN SI A MIROSIT BINE. NU SINT AMATOR.
de profesie imi place balena
sf quaie: blestostîrc, onorabile!
ciokmarchin: ai, nea petrica, ma lasi?
sf petru: pai haide-n paradis, daca vezi un paraclis!
*va urma
sfintu petru face intrebace.
ciokmarchin: am iubit literatura de cind m-a facut mama ascultind fratii petreus
sf petru: cine-i asta?
sfintu quaie : o barbă-n pulă bătînd la poarta literaturii!
sf petru: si ce-l mînă.
sf quaie: umbra armatei din soseta tatalui sau producind anksietate
ciokmarchin (răscandidat): literatura o fac la microfon. 1-2, 4-8, literatur ca la pașopt
sf petru: da ce literatură era la pașopt?
ciokmarchin: e, vba vine, ceva sa vine inspre tine. un suvoi de la noi, impartit din 2 in 2.
eu, mestere, am bucizat absolutul de cind m-am stiut. l-am incizat la nectar si l-am feliat la buci. încalte, tremur departe!
sf petru: eh, fututen duh de ciokmartichiuc, tu eji literatură pură!
ciokmarchin: da, O LING PE COAIE daR NUMAI PE DINAFARA , SA NU SE VAZA PE DINLAUNTRU. PE DINUNTRU VIN CU LUNTREA SI INTRU PROPTIT IN ACADEMIE.. MI-S MARTA-N ANTREU (inmiit) si în scîrnă te-nneci. parameci. femeile m-au facut, cu fusta, sa simt lieratura, robusta!
sf petru: ai privit-o ca pe un vint!
ciokmarchin: al inspir-gratiei, pă cuvint
sf petru: nu esti tu oare voevod liric?
ciokmarchin: sumă lirică de strangulați păgîni.
sf petru: sau voeplozi. da ștrampelu tras peste nas nu-ti dă literatură?
ciokmarchin: ba da, pe sub muratură. că mi-s din mahala sordid fetid si la fetie intrepid. adica ma cuprinde-un gîdilici cind si cind.
pana de scris ma mingiie pa maru lu adamtz. atunci ii dau pa foaie cu glantz. imbuteliez textu si tzap, la protap m-adap. trag tare la absolut, nea petrică.
dă cind ma stiu am corectat doar literatură, desi eram doar in izmene.
stii ca vbesc si cu limbric?
sf quaie: mai, sa-ti fie, esti intre picioare mafie!
ciokmarchin: da, de cind ma curajau femeile sa fac la scris, am iesit de la proscris.
cu mînuța asta 2, fac literatura noua.
pe sub ștrampeli si pervaz, sint baiat de alcatraz
sf petru: profet, nu gluma!
ciokmarchin: arde, tata, in octet!
sf petru: dar bunica ta este de acord cu faptele pe care le faci?
ciokmarchin: de cind ma stiu m-am cacat linga PIAN SI A MIROSIT BINE. NU SINT AMATOR.
de profesie imi place balena
sf quaie: blestostîrc, onorabile!
ciokmarchin: ai, nea petrica, ma lasi?
sf petru: pai haide-n paradis, daca vezi un paraclis!
*va urma
luni, 13 ianuarie 2020
un mahalagiu din berceni
nu m-as fi obosit niciodata sa scriu 2 rinduri despre claudiu komartin, daca acesta nu ar fi lansat in spatiul public o calomnie infinita, cum ca eu nu i-as fi inapoiat lui iova un numar de carti de valoare. situatia e exact inversa, diferendul dintre mine si iova pe tema neinapoierii unor carti a fost ceva care ma priveste pe mine si pe iova si l-am discutat atit in mailuri, cu el, cit si chiar public, intr-o postare de acum citiva ani.
alta preocupare a fakerului k (inclin sa cred ca in istoria dubioasa a familiei chiar si acest nume a fost insusit, fraudulos, de un stramos, printr-o substitutie, crima si furt de identitate, asa cum s-au mai vazut cazuri in cele 2 razboaie mondiale. ca sa nu mai vorbesc de istoria muceda cu epoleti din aceeasi familie, mirosind a traditie de ciripitoreala si CI-isti, iar ce este un CIst stim cu totii) este sa-mi numere mie ouale, resursele familiale, averea si posesiunile.
ei bine, ce sa fac, asa a fost karma mea, sa fiu bogat, acum ce sa fac, sa le radiez sau sa le donez casei de editura max blecher? (alta fraudare de nume, noroc ca suna bine)
dar la ce te poti astepta de la un mahalagiu intrat prin protectie de fuste in literatura.
sa deslusim un pic acest cras caz de impostura literara.
cum a pornit totul, cum s-a putut ca de la un scriitor bombastic, fals-trepidant, care se prezinta el insusi drept `depanator liric`, sa se ajunga la un soi de omologare a lui ca sef de revista, de cenaclu si mai nou vicepres de pen?
iova insusi imi povestea ca, la un moment dat, pe cind candidatul nostru era prea tinar, mariana marin, nu se stie de ce impresionata, a convocat 3 optzecisti importanti si le-a dat ordin (e exprimarea exacta pe care mi-o amintesc) ca, uite, asta e omul, trebuie sprijinit.
unul din cei 3 era chiar iova, care ramasese stupefiat. probabil a privit totul ca pe un capriciu feminin, de altfel iova nu tinea carti de komartin in casa, si a tinut sa-mi sublinieze asta. o poetica desueta, amintind de anii 60, 70, nu avea ce sa-i spuna unui iova. insa dnul k avea grija sa se frece periodic de anumite nume si sa le maculeze prin atingerea lui.
absolut comic trebuie sa fi aratat o incercare de dialog intre un iova tel quelist si un komartin tipul fanus neagu-fara-de-studii, proaspat lansat insa cu texte de critica enumerativa in revista corifeilor securei zmei de la luceafarul. un tratat de nonintelegere, un eseu de nonatingere se putea scrie din asta.
adjectivul preferat critic al depanatorului, cu frecventa eterna, este, daca veti verifica si prin masinile textuale ale scolii de la cluj: remarcabil. un text sau un autor sint, in cele din urma, remarcabile/i. si cu asta se trece la alt nivel, remarcabil, al literaturii.
ghidusul impostor cu apetit de literatura, odata incurajat, a mai primit vint in pupa de la un critic aflat deja atunci in senilizare precoce. in niste cearsafuri publicate la inceputul anilor 2000, acesta isi anunta cele mai noi descoperirri literare, dan coman si c. k.!
il emotionasera niste versuri kitsch cu tremur si moarte. o spasmofilie nereusita, dar care pt cis-batrinul era semnul unui neoexpresionism vizionar. probabil o sensibilitate a virstei a 3-a a rezonat subit cu una maladiva (de faker) si l-a facut pe batrinul critic sa ia plasa (si, pt o clipa, sa tresara la gindul mortii, stravazind moartea prin fiorul liric al unui tinerel, ca-n moarte la venetia), dar si sa-i faca un rau nestiut poetastrului, care in loc sa taie din greu la texteme, nu a mai putut fi oprit.
s-a angajat pe drumul sefului de revista (proasta, eclectica, fara program - citeodata, in gramada de autori bifati, picind sub tipar si cite ceva consistent, ca in orice joc de ruleta - cu o grafica mizera, un soi de gonflare a incontinentului poesis de satu mare la dimensiuni internationale, magazin literar-artistic-letargic de tradus texte si facut relatii interfestivaliere.)
moasa a literaturii dubioase, a tinut sa indrume si sa aiba sub supraveghere noile, mici talente.
era o meserie, era un destin, era ceva prin care vidul existential era acoperit, era un instinct de corector, de supraveghetor angajat?
s-au gasit destui care sa-i cada in plasa si sa-i frecventeze clubul de lectura.
destule traducatoare prostute care s-au ametit dupa hopera lui.
destui sclavi auctoriali, recunoscatori ca i-a debutat.
destule umbre care sa faca treaba din editura in timp ce el punea doar virgulele
cu toate ca generatia 2000 nu l-a acceptat niciodata, doar l-a tolerat, cu constiinta ca daca o poetica e dubioasa, o lasi in plata domnului, nu o sa extermini autorul, ci doar poetica...
destul sa spun ca un dan sociu nu a calcat niciodata acolo. era un act de exigenta.
destul sa spun ca eu insumi nu am asistat decit la o sedinta sau 2, dar aceasta dat fiind ca era pe teren neutru, in cadrul festivalului de la bistrita (citeau oana si alex vasies. dan coman a apreciat ca poetica oanei e prea apropiata de cea a lui alex, dar komartin a tinut sa amendeze sustinind ca el recunoaste diferenta specifica.)
dnul k face parte din categoria celor care traiesc in mediul literaturii. prin inter-mediul ei - nu i mai dau drumul, o sufoca, o string de git. chiar daca literatura are totul impotriva, se tin ei de ea si o constring.
insa, cum vedem, aceasta categorie de paraziti literari va transforma si confunda mediul cu o cariera instrumentalizata in posturi, catedre, scaune, sefii, rezidente, turnee de lectura si jurii. the medium is the massage, iar in acest masaj generalizat al mesajelor literare trebuie sa induram totul, de la reclame, la retele de adulare ale superficiei pina la astfel de aparitii nefaste, denumite in germana missgeburten.
priviti la el ce vocabular minuscul de trepadus are, priviti-i fata latareata de boldean tupeist, priviti-l cum se ratoieste cind pe lista scurta a premiilor eminescu - in locul evidentei ca lipseste monica stoica sau veronica stefanet, dar se gaseste nepermis anastasia gavrilovici cu poezia ei alcatuita dintr-un soi de flashuri inconsistente, prost legate - el e doar frustrat ca proaspata editura omg are mai multe entryuri.
priviti limbajul schingiuit al mahalagiului nescolit din berceni si validati-l in continuare, tratati-l ca pe un autor important. sau, daca vreti, remarcabil.
duminică, 12 ianuarie 2020
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
fatalul film - about Sleep #2
cinema imprivibil, cinema imprescriptibil, anemic cinema, desktop cinema, clinamen . slow cinema, fluxus, whatever, vimarsha. cinema ca una ...
-
Linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați asa cum bine se cunoaste in mediile esoterice, o serie ...
-
cu multi ani in urma, pe terasa de la muzeul literaturii romane, angela marinescu intreba soptit, pe fiecare de pe acolo, daca stie cumva ce...
-
grieg nu a fost o mare minte, dar a fost un mare inspirator. aproape fara sa o vrea. avind rolul unui pionier yoga persecutat inainte de 89...