walkman

andreas spiegl e cel mai puternic creier in actiune pe care l-am intilnit pina acum in viena.

si merg la ceva cursuri, cunosc bine terenul, de la tibetanistica, la filosofie,  literatura comparata sau la specialistul in ocultism karl baier etc, sint vast, tatikule, lucrind la ceea ce numesc projekt eminescu..

dar cei de la arte ce au facut, chiar si-au angajat creiere, ginditori in actiune, vii, iar din acest punct de vedere sint dezavantajati studentii de la facultatile obisnuite, unde li se serveste cunoasterea normat metodic.

artele si-au tras direct ginditorii creativi. si ne referim acum la cursurile teoretice pe care akademie der bildenden kunste le ofera. sa-i numim doar pe christian kravagna, sabeth buchmann, diederichsen,  elisabeth von samsonov sau ardentul sociolog al artei jens kastner, care tocmai va scoatecartea die linke und die kunst, o panoramare a conceptiilor pe care gindirea de stinga le-a vazut pt arta. 

mbun, si a venit spiegl si a zis, prelegerea de astazi o facem in conditii mai haotice, in genere e o zi mai haotica pt mine...

ma uitam la tavanul statiei spatiale, cum ii zic eu, caci e o cladire kolosala sub anume puncte de vedere unde se fac acum cursurile, uza 1, o cladire inceputa la sfirsitul anilor 70 si terminata in 9zecisi, fara ferestre, din panouri si module si materii de nava spatiala si cu design asemenea. iluminarea e complet artificiala, neoanele sint ascunse de benzi de grilaje-n patratele, iar vara e un chin caci cu toata ventilatia presupusa, umiditatea e la 20 la suta, ca in desert.
totusi, acum, toamna, imi place , caci te simti ca-ntr-un sf sau un joc de computer de la inceputul anilor 90, sintem andocati acolo si ma gindesc ce fraier am fost prima oara cind am calcat in cladire, cind nu stiam ca nu se urca decit cu lifturile, treptele iti dau doar un mezzanin cu cantina si 2 amfiteatre care tin de cei de la bodenkultur.

...stiti, dupa ultima noastra prelegere, ni s-au furat toate calculatoqarele, toate macurile plus proiectoarele.. intr-adevar, remarcasem in tavanul de nava citeva fire rasucite care tineau de fostul proiector, caci fiecare sala are unul, plus inca 2-3 mire sau lunule sa le zic, tehnice, ca in orice nava, care nu stiam la ce folosesc, dar completau bine.

asaaa....deci i-au executat si ma simteam imediat si eu suspect, probabil un basit de student estic a adus reteaua asta de banditi in nava sau ce-i de la paza... parerea mea....

deci nu am pregatit nimic , zice spiegl, dar nu ma indoiam ca mintea lui chiar are ce sa ne spuna.

a vorbit la un moment dat de studiul unui mediolog japonez despre walkman, cum in anii 80 castile erau f mari si comunicau nu neaparat ideea ca tu asculti ceva, ci ca vrei sa te decuplezi total de la lume, apoi s-au facut tot mai mici, castile, iar acum e o perioada in care iar au revenit castile-gigant. si ca daca iti tragi si niste ochelari de soare, indiferent daca e soare sau nu, artumnnci mesajul e vreau sa fiu lasat de tot in pace, adica toate acestea sint inscriptari colaterale ale mediului indiferente la functia lui imediata.

dar faza e ca undeva in lateral-spate era un soi de boxa uriasa sau ceva, pe ea cu un suport de microfon, dar fara , si acolo mai era linga un monitor. si s-a auzit un soi de suierat, de citeva ori, spiegl s-a intors, straniu ce se intimpla aici.

a continuat sa vorbeasca, dar mai incolo, in surdina, a inceput sa se prinda ceva pe frecventa, o convorbire, ca la un radio, si profu vorbea, s-a sculat o data si a privit mormanul tehnic, negru dar nu s a atins de el, probabil ca si  dintre noi, putina lume stie cu adevarat cum se opereaza mormanul si ce reprezinta, si a revenit. da, e straniu, its the uncanny, a concluzionat si mi se parea f potrivit ca o prelegere de medientheorie sa se desfasoare cu frecventele alea in spate, cu un soi de spectru medial necontrolat, cu o mediumnitate mediala, autonom mediala, autonom mediumnica.

mda, oricum. eu imi dadusem, filmu ca poate frecventa aia o folosisera banditii cind operasera si voiam sa-i zic la prof, follow d channel, dar desigur, n-am indraznit.
apoi m-a iritat baiatul cu parul cret, care avea pe mina un ine ca un tata de familie si care cind vbea gesticula din incheietura, era ca un dans, plus ca desi voia, era ceva confuz in ce zicea, pai astea is inscrise/inscriptionate in chiar modul lor de productie,  a incercat profu sa clarifice, dar ce ma enerva, de fapt, la baiatu care vbea ca un dans, ceva feminin in gest, iar mintea mea rea a zis, ce ba, esti bulangiu, ce tot dai ritmat din mina ca si cum mesteci grisul discursiv? si fara o nervozitate masculina, asa.

si desigur, in primul rind era femeia aceea cu ciorapi negri pe care o numesc femeia neanderthalica, pt ca e singura femeie care ma excita absolut total cind o vad, la un mod infraspecie, noroc ca gindirea lui spiegl produce concentrare schlegeliana, si imediat imi iau mintea de la torid, patrunzind in toridul cool al gindirii.
o data se pare ca am auzit-o vorbind ruseste, dupa ce anterior o clasificasem ca scotianca. fata ei are un profil dur de transnistria, am permutat de atunci.